Raspunderea penala (juridica)
ART. 261
Neexecutarea unei hotãrâri judecãtoreşti definitive privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de cãtre partea interesatã constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendã.
ART. 262
Neexecutarea unei hotãrâri judecãtoreşti definitive privind reintegrarea în muncã a unui salariat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendã.
ART. 263
(1) În cazul infracţiunilor prevãzute la art. 261 şi 262 acţiunea penalã se pune în mişcare la plângerea persoanei vãtãmate.
(2) Împãcarea pãrţilor înlãturã rãspunderea penalã.
ART. 264
(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendã penalã fapta persoanei care, în mod repetat, stabileşte pentru salariaţii încadraţi în baza contractului individual de muncã salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţarã garantat în platã, prevãzut de lege.
(2) Cu pedeapsa prevãzutã la alin. (1) se sancţioneazã şi infracţiunea constând în refuzul repetat al unei persoane de a permite, potrivit legii, accesul inspectorilor de muncã în oricare dintre spaţiile unitãţii sau de a pune la dispoziţia acestora documentele solicitate, potrivit legii.
(3) Constituie infracţiune şi se sancţioneazã cu închisoare de la unu la 2 ani sau cu amendã penalã primirea la muncã a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetãţenia acestora, fãrã încheierea unui contract individual de muncã.
ART. 265
(1) Încadrarea în muncã a minorilor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstã sau folosirea acestora pentru prestarea unor activitãţi cu încãlcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncã al minorilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani.
(2) Cu pedeapsa prevãzutã la art. 264 alin. (3) se sancţioneazã primirea la muncã a unei persoane aflate în situaţie de şedere ilegalã în România, cunoscând cã aceasta este victimã a traficului de persoane.
(3) Dacã munca prestatã de persoana prevãzutã la alin. (2) şi la art. 264 alin. (3) este de naturã sã îi punã în pericol viaţa, integritatea sau sãnãtatea, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(4) În cazul sãvârşirii uneia dintre infracţiunile prevãzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (3), instanţa de judecatã poate dispune şi aplicarea uneia dintre urmãtoarele pedepse complementare:
a) pierderea totalã sau parţialã a dreptului angajatorului de a beneficia de prestaţii, ajutoare sau subvenţii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autoritãţile române, pentru o perioadã de pânã la 5 ani;
b) interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achiziţii publice pentru o perioadã de pânã la 5 ani;
c) recuperarea integralã sau parţialã a prestaţiilor, ajutoarelor sau subvenţiilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autoritãţile române, atribuite angajatorului pe o perioadã de pânã la 12 luni înainte de comiterea infracţiunii;
d) închiderea temporarã sau definitivã a punctului ori punctelor de lucru în care s-a comis infracţiunea sau retragerea temporarã ori definitivã a unei licenţe de desfãşurare a activitãţii profesionale în cauzã, dacã acest lucru este justificat de gravitatea încãlcãrii.
(5) În cazul sãvârşirii uneia dintre infracţiunile prevãzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (3), angajatorul va fi obligat sã plãteascã sumele reprezentând:
a) orice remuneraţie restantã datoratã persoanelor angajate ilegal. Cuantumul remuneraţiei se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu excepţia cazului în care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul;
b) cuantumul tuturor impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurãri sociale pe care angajatorul le-ar fi plãtit dacã persoana ar fi fost angajatã legal, inclusiv penalitãţile de întârziere şi amenzile administrative corespunzãtoare;
c) cheltuielile determinate de transferul plãţilor restante în ţara în care persoana angajatã ilegal s-a întors de bunãvoie sau a fost returnatã în condiţiile legii.
(6) În cazul sãvârşirii uneia dintre infracţiunile prevãzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (3) de cãtre un subcontractant, atât contractantul principal, cât şi orice subcontractant intermediar, dacã au avut cunoştinţã de faptul cã subcontractantul angajator angaja strãini aflaţi în situaţie de şedere ilegalã, pot fi obligaţi de cãtre instanţã, în solidar cu angajatorul sau în locul subcontractantului angajator ori al contractantului al cãrui subcontractant direct este angajatorul, la plata sumelor de bani prevãzute la alin. (5) lit. a) şi c).
~ Raspunderea penala (juridica) – codul muncii 2011 ~
