Deschiderea pietei muncii pentru romani
Deschiderea pietei muncii pentru romani a avut un impact pozitiv asupra economiei UE – raport CE
Un raport publicat vineri de Comisia Europeana arata ca deschiderea pietelor muncii in tarile membre UE pentru lucratorii romani si bulgari a avut un impact in general pozitiv asupra economiei UE, impactul asupra somajului si salariilor in tarile de destinatie fiind nesemnificativ.
Astfel, romanii si bulgarii care au mers sa munceasca in alte tari UE decat cele de origine contribuie, pe termen lung, la o crestere a PIB-ului UE cu aproximativ 0,3%, daca sunt luate in calcul toate cele 27 de tari membre, cresterea fiind de 0,4% pentru vechile tari membre UE (UE-15, inainte de extinderea din 2004 – n.r.).
Majoritatea lucratorilor romani si bulgari care au plecat sa munceasca in strainatate s-au indreptat catre Italia si Spania, unde, la sfarsitul anului trecut, numarul lor aproape se dublase comparativ cu 2006, ajungand la 2,9 milioane, potrivit statisticilor UE.
Raportul CE publicat vineri scoate in evidenta rolul general pozitiv pe care il joaca lucratorii mobili din Bulgaria si Romania (UE-2) in economiile tarilor de destinatie. Acesti lucratori – spune Comisia – “contribuie la imbogatirea gamei de competente si ocupa, in acelasi timp, sectoare si posturi in care forta de munca este deficitara, cum ar fi constructiile si sectorul casnic si cel al serviciilor de alimentatie”.
László Andor, comisarul UE pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, a subliniat impactul pozitiv al mobilitatii spunand ca “deplasarea intre tari ofera oportunitati reale si beneficii economice atat pentru tarile de destinatie, cat si pentru intreaga UE. Observam ca mobilitatea geografica depinde foarte mult de tendintele economice si de existenta locurilor de munca”, a notat comisarul.
Potrivit raportului, este posibil ca mobilitatea ulterioara extinderii sa fi adus unele costuri economice si sociale tarilor de destinatie, precum si tarilor de origine, care pierd capacitate productiva. Cu toate acestea, Comisia crede ca, in timp ce o parte a acestor costuri s-ar putea reduce temporar prin restrictionarea mobilitatii fortei de munca, pe termen lung, dezechilibrele pietei fortei de munca trebuie sa fie rezolvate prin politici specifice.
S-a dovedit ca masurile tranzitorii au avut un efect limitat asupra distributiei mobilitatii UE si ca fluxurile sunt influentate mai mult de factori precum cererea de locuri de munca sau competentele lingvistice. Experienta extinderii din 2004 a aratat si ea ca restrictionarea liberei circulatii a lucratorilor poate avea efecte negative, precum o pondere mai mare a muncii nedeclarate.
In prezent, zece state membre (Belgia, Germania, Irlanda, Franta, Italia, Malta, Olanda, Austria, Luxemburg, Marea Britanie) restrictioneaza accesul lucratorilor din Bulgaria si Romania. Acestea pot pastra restrictiile dupa 31 decembrie 2011 numai daca notifica pana la 31 decembrie 2011 Comisiei o perturbare grava a pietei fortei de munca (sau amenintarea acesteia).
In ceea ce priveste Spania, lucratorii romani sunt supusi si restrictiilor de acces pe piata fortei de munca din aceasta tara dupa ce Comisia Europeana a aprobat cererea Madridului de a restrictiona accesul la piata fortei de munca pentru lucratorii romani pana la 31 decembrie 2012, ca urmare a unor perturbari grave pe piata fortei de munca. (11.11.2011 – dupa o stire Epochtimes)
