Munca suplimentara
ART. 120
(1) Munca prestatã în afara duratei normale a timpului de muncã sãptãmânal, prevãzutã la art. 112, este consideratã muncã suplimentarã.
(2) Munca suplimentarã nu poate fi efectuatã fãrã acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţã majorã sau pentru lucrãri urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlãturãrii consecinţelor unui accident.
ART. 121
(1) La solicitarea angajatorului salariaţii pot efectua muncã suplimentarã, cu respectarea prevederilor art. 114 sau 115, dupã caz.
(2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilitã potrivit prevederilor art. 114 sau 115, dupã caz, este interzisã, cu excepţia cazului de forţã majorã sau pentru alte lucrãri urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlãturãrii consecinţelor unui accident.
ART. 122
(1) Munca suplimentarã se compenseazã prin ore libere plãtite în urmãtoarele 60 de zile calendaristice dupã efectuarea acesteia.
(2) În aceste condiţii salariatul beneficiazã de salariul corespunzãtor pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
(3) În perioadele de reducere a activitãţii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plãtite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în urmãtoarele 12 luni.
ART. 123
(1) În cazul în care compensarea prin ore libere plãtite nu este posibilã în termenul prevãzut de art. 122 alin. (1) în luna urmãtoare, munca suplimentarã va fi plãtitã salariatului prin adãugarea unui spor la salariu corespunzãtor duratei acesteia.
(2) Sporul pentru munca suplimentarã, acordat în condiţiile prevãzute la alin. (1), se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncã sau, dupã caz, al contractului individual de muncã, şi nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bazã.
ART. 124
Tinerii în vârstã de pânã la 18 ani nu pot presta muncã suplimentarã.
(Codul Muncii 2011 – Munca suplimentara)
